sâmbătă, 14 ianuarie 2012

cine esti si de ce?


Cine eu?
habar nu am. si cu atat mai putin de ce.


sunt impertinentul sarcastic ale carui comentarii auzite peste umar iti par deplasate si grobiene. Sunt junkistul care se da extrem cu motocicleta... unu dintre aia care 'era sa se urce pe masina ta' azi dimineata in drum spre serviciu, sau ala care a aparut din senin bagati-ai pula-n gura lor de motociclisti ca toti fac asa pisatea-i pe ei.

sunt obosit si satul sa fiu trist.

sunt unu dintre aia care se pisa pe manele. Nu cocos... o manea nu merge nici la petrecere nici dupa mai multe pahare... manelele sunt de cacat
sunt corporatist si cred ca as putea face ceva mai util si mai constructiv cu timpul meu dar sunt tarsalos, comod si nu stiu de unde as putea incepe ceva... orice.


sunt delasator ranchiunos rasist si mi se pare ca traiesc intr-o societate fara fond. Este clar ca imbatranesc mai repede si mai urat decat am crezut pentru ca am incetat de ceva vreme sa mai inteleg de ce generatiile care vin din urma fac ce fac, asculta muzica pe care o asculta, abordeaza scoala asa cum o abordeaza...
sunt mai direct decat si-ar dori majoritatea oamenilor din jurul meu. sunt naiv si inca mai cred.

sunt departe. sunt speriat de ideea de a-mi fi frica. sunt omul care nu se poate abtine si se pune la mintea prostului, care doarme putin, care tinde sa exagereze.

sunt nostalgic. imi e dor de Vladul de acum cativa ani. Mai visator, mai vesel, mai inconstient, mai boem... De vladul indragostit de muzica, de teatru si de poezie. De vladul care numara fire de iarba
(iunie 2006 pe deal la lilieci. poza facuta cu nokia 6210i)
sau de Vladul care statea ore in sir in hamac cu ochii in cer incercand sa mute norii.
de ce sunt asa? sau de ce nu mai sunt asa? probabil pentru ca am crescut, am vazut din ce e facuta lumea si nu mi-a placut deloc ce am vazut. am fost dezamagit si am dezamagit si eu la randul meu, m-am uitat pe mine insumi, am vazut care sunt regulile jocului, nu imi plac nicicum si ma straduiesc sa le incalc oridecate ori pot sau mi se ofera ocazia.

Multumesc mult Oana!!! Imi doream tare mult sa 'trantesc' ceva peste ultimul post.

10 comentarii:

  1. Se pare ca ti-ai raspuns intr-un fel la intrebare, dar tot nu te-ai definit printr-o fraza, printr-o caracteristica.

    Esti omul definit de prezent, dar nostalgic si inca foarte legat de trecut.

    Dar oare prezentul chiar te defineste?
    Discutia de aseara o vom mai avea poate peste cativa si sunt curioasa atunci cum ai raspunde :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :). Nu stiu daca exista sau daca am raspunsul 'universal valabil' la intrebarea asta. Poate ca el exista dar azi intr-adevar nu il cunosc.
      You've got yourself a deal. mai vorbim peste cativa ani despre asta pentru ca si eu sunt tare cuiros cum voi raspunde:).

      Ștergere
  2. Daca traim in lumea lor, totusi, nu suntem obligati sa respectam si regulile lor. Noi suntem noi si ne autodefinim. Tine doar de noi sa nu uitam ceea ce suntem si sa nu ne lasam conformati lumii in care traim. Vorbesc vorbe, caci de foarte multe ori uitam si facem exact asta, dar daca ne dam ragazul si gasim curajul si puterea sa privim in noi o sa regasim ceea ce suntem defapt, ceea ce am fost si am uitat sa fim. Trebuie doar sa ne dorim destul de mult sa restabilim acel echilibru, acea stare de bine, de comfort sufletesc... Tin la tine ca la un frate si vreau sa iti fie bine. Stiu ca poti, stiu ca esti mai puternic decat ti se pare tie acum in ultimul timp si stiu ca viata te-a "dovedit" in ultima perioada... am trecut si eu prin incercarile mele, stii bine asta... dar cu putin ajutor si cu o speranta aproape moarta dar care refuza sa abandoneze, lucrurile au mers spre bine. Nu vreau sa ma conformez lumii asteia si normelor ei, nu vreau sa ma las sufocat de greutati si de raul din jurul nostru si stiu prea bine ca nici tu. Hai sa nu lasam toate aste sa ne copleseasca, sa fim noi, aia care stim sa fim. Cei care se bucura de lucruri "marunte", de miccile placeri ale vietii, de natura care ne inconjoara, de a descoperi frumusetea sufletului unui om chiar si atunci cand totul este impotriva acestui lucru. Nu te da batut, nu abandona, nu meriti sa faci asta, nu ai dreptul... pentru tine, fata de tine in primul rand. Esti mult mai bun decat atat, esti mai puternic si stii in adancul sufletului tau cine esti si ce vrei sa fii, doar FII... Fa asta, pentru ca poti!
    Nu esti singur in toata asta, si stiu ca sunt oameni langa tine care vor sa iti fia aproape si care nu se vor da in laturi sa te ajute, sunt oameni care tin la tine si care iti vor binele... Plm. Tu, esti Vlad, esti Vlad ala pe care il stiu... si sa fiu al naibii daca te las sa uiti cine esti si ce poti sa faci. Nu cred ca sunt doar eu care cred in vointa ta, in puterea ta, sunt convins ca si tu crezi in ele si ar trebui sa o faci, mai mult decat oricine altcineva.
    Fii bine! Ridica-te de jos, aduna-te, si fii ceea ce vrei sa fii cu tot ce ai tu mai bun si nu mai face niciun compromis de la asta. Tu esti TU si nimic mai putin. Adu-ti aminte! Esti tot Tu, nimic nu s-a pierdut!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Surubele mi-ai mers drept la inima. tot ce pot spune e ca ... te iubesc frate!!!

      Ștergere
  3. Si eu pe tine bah, si spune-mi sentimental sau cum vrei tu da sa mor de nu plang acum.

    RăspundețiȘtergere
  4. Dar...tu esti Vladut care numara firele de iarba, care deseneaza din hamac, altfel postarea asta nu ar fi existat...Tot ce ai scris/descris este muzica, teatru,poezie, chiar si indragosteala:)...
    As putea paria ca asculti muzica in drum spre job, ca te "misca" un colt de verdeata zarit in treacat in boala asta grea numita Bucuresti si…mai mult ca sigur ti-e dor de

    http://www.youtube.com/watch?v=uPhEmv832Cs&feature=related

    ...schimbarea nu vine neaparat din tine; ceea ce se intampla in jurul tau te face sa percepi/simti lucrurile altfel...de aici si dorinta de a retrai momentele care-ti dau starea aceea dulce de nepasare si de "I'm the king of the world"...toti suntem ranchiunosi, delasatori, rasisti, comozi, naivi, dezamagiti, ne e frica, exageram, stim regulile jocului si cu toate astea le incalcam la fiecare pas…sunt la fel ca tine…imi plac povestile, dar stiu ca viata nu e poveste….astept trenul care nu mai vine sau…poate a trecut deja…si imi place sa simt caldura noptilor de vara...cred ca am inceput sa stiu cine sunt, mai trebuie sa inteleg…de ce!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Iti multumesc mult pentru cuvintele frumoase, si imi pare foarte rau ca ai postat anonim. Da. imi este dor de mare... de o bere la expirat si de rasaritul de la stuf.

      Poate ca ai dreptate. poate ca sunt tot eu... doar ca bine ascuns undeva.

      Ștergere
  5. http://www.youtube.com/watch?v=Fqike2rkpvs
    vlad drag, nu tu te-ai schimbat...doar ca,fara sa vrei, ai interactionat cu lumea asta, a lor , si te-ai trezit cu diverse parti din tine ciuntite, tocite, un pic prea obosite ca sa-ti mai pastrezi optimismul si puterea acum..dar este numai o perioada.. tu nu te-ai schimbat, esti tot tu in sinea ta si tot ceea ce a fost ciuntit si tocit poate straluci din nou daca nu renunti, daca nu te conformezi regulilor lor..ai avut o perioada cam grea in ultima vreme, dar se spune ca "Dumnezeu nu-i da unui om mai mult decat poate duce cu adevarat"...si e adevarat..se pare ca poti duce destul de mult,macar poti fii mandru de tine pt asta..si fii TU, ceea ce ai fost conceput sa fii, fara sa mai tii cont de ce e in jurul tau, doar fa fata cat mai bine incercarilor, invata lectia chiar si cand pierzi in viata pt ca, pana la urma, cand o sa tragi linie si o sa aduni(peste multi ani, cand o sa fii tu un batranel simpatic si chelios, barbos, cu o chitara in brate, rezemat de motoreta pe un petec de verde si contempland norii)o sa iesi "pe plus" dupa toate confruntarile cu viata..pana la urma, la sfarsit, nu suntem deca suma tuturor lucrurilor pe care le-am vazut, le-am trait, le-am experimentat,le-am simtit,a sentimentelor pe care le-am indreptat spre altii si care au fost reorientate spre noi..si tu esti un bun, ai fost conceput sa fii asa, nu o sa te schimbe cateva incercari mai dificile si niste "brute" care au sarit gardul prae scurt din "gradina Domnului", decat daca le permiti tu asta..nu le permite, fii doar tu..ai rabdare cand e mai greu, ca nu esti singur si totul trece.. treci prin toate cu capul cat mai sus si cu principiile cat mai nezdruncinate..si lasa-i pe ceilalti sa raspunda pt faptele lor, ca nu sunt responsabilitatea ta ca sa ti le asumi si sa fi dezamagit, obosit si trist tu din cauza lor.

    RăspundețiȘtergere
  6. TIMPUL lui Octavian Paler mi-a fost mie un fel de "cate de capatai" pt momente mai dificile din viata , cand aveam de ales daca sa ma inraiesc si sa urasc si deci sa ma conformez si sa fac parte din lumea lor, sau sa fiu eu, cea care am fost mereu, un pic zdruncinata uneori de toate mizeriile umane din jurul meu, dar sa fiu EU.
    "FII bine, FI bun, FII bland-cu cine merita si indiferent fata de cine nu merita- si iubeste..e tot ce trebuie sa faci in viata ca sa fii fericit..pt ca pe toate le faci pt tine.
    -ti-am scris cam mult, se pare, asa ca am postat in 2 msg..asta e partea a doua
    tu-mi spui andreiuta
    http://www.jurnale.ro/Octavian_Paler___Avem_timp-e4369-13792.html

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Vlad, iti pui o intrebare la care multi dintre noi nu ne raspundem poate niciodata :) Unii din ignoranta, altii pentru ca nu pot, unii pentru ca nu vor, altii pentru ca nu stiu.

      Tu te cunosti cel mai bine, degeaba venim noi aici sa-ti spunem ce parere buna (sau nu :p) avem despre tine, incurajarile/demoralizarile nu stiu cat de convingatoare pot fi :)

      Sa-ti spun ca, asa cum te vad eu, nu esti impertinent/sarcastic? Ca in comentariile tale nu am vazut decat luciditate si maturitate? Sau ca toti motarzii sunt oricum bagati in acelasi ceaun si ca e o cauza pierduta sa speri la o alta imagine in fata celor care nu inteleg? Sa-ti spun ca esti unul dintre cei mai activi oameni pe care ii stiu? Unul din cei care valorifica timpul cat pot ei de mult? Sa stii ca daca am un model anti-delasare acela esti tu :)

      Nostalgici e probabil greu sa nu fim, cred ca tuturor ne e dor, mai devreme sau mai tarziu, de ce eram atunci cand aveam timp, creativitate, cautari interioare, ceva libertate si aproximativ nimic pe umeri :) Si cred ca e important ca cei care eram atunci sa nu dispara din noi, altfel ramanem niste sclavi pe plantatie.

      Si sunt convinsa ca nici din tine nu a disparut Vladul de care amintesti in articol. Trompa sus :)

      Ștergere